În era digitală, protejarea datelor personale este la fel de importantă ca protejarea banilor. Un atac cibernetic poate ridica întrebări despre securitatea informațiilor noastre, însă pericolul nu se oprește la mediul online. Uneori, informațiile personale pot deveni instrumentul prin care escrocii câștigă încrederea oamenilor și îi conving să renunțe la economiile lor.
Atacul cibernetic din Republica Moldova: ce trebuie să știm?
În noaptea de 22 octombrie 2026, mai multe servicii publice digitale din Republica Moldova au fost vizate de un atac cibernetic care urmărea obținerea neautorizată a datelor cu caracter personal. Potrivit autorităților, sistemele au înregistrat aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare, iar atacul a fost oprit pe 23 octombrie.
Incidentul a determinat autoritățile să deconecteze preventiv serviciile vizate și să intensifice verificările de securitate. Investigația a continuat pentru a stabili circumstanțele atacului și dacă informațiile vizate au fost efectiv extrase.
Este important să facem o distincție: cele aproximativ 11 milioane de solicitări nu reprezintă 11 milioane de date furate. La momentul comunicărilor publice, autoritățile nu confirmaseră dacă atacatorii au reușit să extragă date personale.
Totuși, incidentul readuce în atenție o problemă importantă: ce s-ar putea întâmpla dacă anumite informații despre noi ar ajunge în mâinile unor persoane rău-intenționate?
Cum pot fi folosite datele personale în escrocherii?
Numele, prenumele, IDNP-ul sau alte informații despre o persoană pot fi utilizate pentru a face o tentativă de fraudă mai credibilă. Cu cât un escroc cunoaște mai multe detalii, cu atât îi poate fi mai ușor să construiască o poveste convingătoare.
De exemplu, o persoană poate primi un apel de la cineva care pretinde că reprezintă o bancă, Poliția sau o instituție publică. Apelantul îi comunică numele complet, IDNP-ul ori alte informații personale și îi spune că a fost identificată o tranzacție suspectă sau că cineva ar fi contractat un credit în numele său.
Pentru victimă, faptul că interlocutorul cunoaște aceste date poate crea impresia că apelul este legitim. În realitate, cunoașterea datelor personale nu demonstrează identitatea apelantului și nu garantează că acesta reprezintă instituția invocată.
Scopul poate fi acela de a obține informații suplimentare, coduri de autentificare sau acces la conturi. În alte situații, escrocii urmăresc direct obținerea banilor.
De la date personale la pierderi financiare: cum funcționează manipularea?
Una dintre cele mai periculoase caracteristici ale escrocheriilor moderne este faptul că victima poate fi convinsă să efectueze singură operațiunile prin care pierde bani.
Schema începe deseori cu un apel telefonic neașteptat. Interlocutorul se prezintă drept angajat al unei bănci, al unei instituții publice sau al unei companii de telefonie și anunță o problemă gravă: un presupus credit fraudulos, o tranzacție suspectă sau riscul pierderii economiilor.
Apoi intervine manipularea psihologică.
1. Creează teamă. Victimei i se spune că datele sale au fost compromise, că cineva îi folosește identitatea sau că banii sunt în pericol.
2. Câștigă încrederea. Escrocul folosește informații personale, un limbaj oficial și uneori numele unor instituții reale pentru a părea credibil.
3. Impune urgența. Persoanei i se spune că trebuie să acționeze imediat, fără să închidă apelul sau să discute cu altcineva.
4. Oferă o falsă soluție. Victima este îndemnată să transfere banii într-un presupus cont sigur, să transmită numerar unui curier, să comunice coduri de securitate ori chiar să contracteze un credit pentru a-și „proteja” economiile.
În acel moment, teama și presiunea pot influența deciziile. Persoana nu mai are impresia că face un transfer către un necunoscut, ci că urmează instrucțiunile cuiva care încearcă să o ajute să evite o pierdere.
Când un apel telefonic poate costa sute de mii de lei
Un caz relatat de presa din Republica Moldova în octombrie 2026 ilustrează gravitatea acestor scheme. O femeie din Chișinău a fost convinsă de persoane care se prezentau drept reprezentanți ai unor instituții să contracteze un credit și să transmită ulterior banii unui curier. Prejudiciul raportat a depășit două milioane de lei.
Astfel de cazuri arată că escrocii nu trebuie neapărat să spargă direct un cont bancar pentru a produce pierderi financiare importante. Uneori, este suficient să convingă o persoană că se află într-o situație periculoasă și că trebuie să acționeze rapid pentru a o rezolva.
Potrivit raportului Comisiei de anchetă privind escrocheriile telefonice, financiare și digitale, audiat în Parlament în iulie 2026, peste 95% dintre fraudele analizate implicau tehnici de inginerie socială. Acestea sunt metode prin care infractorii exploatează încrederea, frica, stresul sau alte reacții emoționale pentru a determina oamenii să divulge informații ori să efectueze anumite operațiuni.
Nu toate aceste fraude se produc prin telefon, însă apelurile în care escrocii pretind că reprezintă autorități sau instituții financiare sunt un exemplu important al modului în care funcționează manipularea.
Cum te protejezi de fraudele financiare și digitale?
Câteva reguli simple te pot ajuta să recunoști o tentativă de fraudă și să eviți deciziile luate sub presiune.
- Nu te baza doar pe informațiile pe care le cunoaște apelantul. Numele, IDNP-ul sau alte detalii personale nu confirmă identitatea acestuia.
- Nu comunica parole, coduri OTP sau date bancare confidențiale. Nu oferi acces la conturi și nu autoriza operațiuni la solicitarea unor persoane necunoscute.
- Nu transfera bani pentru a-i „proteja”. Niciun apel despre un presupus credit fraudulos sau un cont compromis nu justifică trimiterea banilor către un cont indicat de un necunoscut ori predarea lor unui curier.
- Nu lua un credit pentru a anula un alt credit presupus fraudulos. Întrerupe convorbirea și verifică situația direct cu instituția financiară, folosind datele de contact din surse oficiale.
- Nu te grăbi să iei o decizie. Închide apelul, discută cu o persoană de încredere și verifică independent informațiile primite. Nu folosi numărul de telefon sau linkul furnizat de apelant pentru această verificare.
Dacă ai transmis deja bani sau ai divulgat informații confidențiale, contactează imediat banca ori furnizorul serviciului financiar pentru a solicita blocarea instrumentelor sau a operațiunilor, dacă mai este posibil. Păstrează mesajele, numerele de telefon, chitanțele și celelalte dovezi și sesizează Poliția. Reacția rapidă poate contribui la limitarea prejudiciului.
Cea mai importantă măsură de protecție: oprește-te și verifică
Atacurile cibernetice ne reamintesc cât de importantă este securitatea datelor personale. Însă, chiar și atunci când infractorii folosesc informații reale pentru a construi o poveste convingătoare, decizia de a avea încredere, de a comunica un cod sau de a transfera bani nu trebuie luată sub presiunea unui apel telefonic.
Escrocii pot folosi numele unor instituții cunoscute, pot invoca situații urgente și pot încerca să te sperie. Nu lăsa teama să decidă în locul tău.
Întrerupe apelul. Verifică informațiile prin canale oficiale. Nu transmite bani și nu divulga date confidențiale la solicitarea unui necunoscut.
Câteva minute de verificare te pot ajuta să eviți pierderi financiare importante. Informează-te, protejează-ți datele și discută aceste recomandări și cu cei apropiați.
